Ortodontia este ramura stomatologiei care se ocupa cu indreptarea si corectarea pozitiei dintilor. Este o specialitate extrem de complexa ce studiaza nu doar eruptia dintilor ci si dezvoltarea structurilor dentare, a muschiului limbii, oaselor maxilare si baza craniul inca din perioada embrionara (intrauterina) de formare a acestor structuri.

In linii mari, patologile ortodontice pot fi:

  •   malpozitii dentare: inghesuiri, spatieri, dinti supranumerari, anodontie, etc.
1
  • anomalii de dezvoltare a oaselor maxilare: prognatism/retrognatism maxilar/ mandibular

Specialistii trateaza aceste patologii prin aplicarea de aparate ortodontice.

Aparatul dentar fix este un dispozitiv ortodontic realizat din bracketi, inele şi arcuri. Este un ansamblu de elemente care se fixează, se lipesc ori se prind de dinţi. Poate conţine unele anexe, în funcţie de complexitatea tratamentului şi de problemele danturii. Ele funcţionează prin aplicarea unor presiuni constante pe dinţi, într-o direcţie dorită, în cursul unei perioade de timp.  

Forţa aplicată nu poate fi prea mare deoarece ar putea avaria integritatea şi funcţionalitatea dintelui şi a ligamentelor periodontale, de asceea durata tratamentului ortodontic se poate intinde pe mai multi ani.

O prima evaluare ortodontica este recomandata copiilor pana la implinirea varstei de 7 ani, in situatia in care nu au aparut anterior alte probleme stomatologice. In timpul copilariei si adolescentei, oasele maxilare cresc si se maturizeaza, de aceea este mai usor de modificat pozitia dintilor in aceasta etapa. 

Cu toate acestea, terapia ortodontica este posibila de cele mai multe ori si pacientilor adulti, fiind adesea parte a unui tratament multidisciplinar, in reabilitari orale complexe alaturi de tratamente chirurgicale, parodontale sau protetice.

Cateva caracteristici mai importante de luat in considerare inainte de inceperea unui tratament ortodontic:

  • există câteva investigații standard necesare pentru alcătuirea unui plan terapeutic: Radiografii, CT (in functie de cazul clinic)
 
  • pot fi necesare extractii dentare: in unele situatii clinice pentru refacerea corecta a ocluziei dentare este necesara extractia unuia/ mai multor dinti
 
  • aplicarea aparatului dentar în sine nu este dureroasă, insă exista un disconfort în primele zile după aplicare; acesta poate varia de la presiune la durere în funcție de toleranța pacientului si de forța aplicată.
 
  • Igiena orală trebuie sa fie mai riguroasă: este necesară utilizarea unor mijloace suplimentare de igienă orală precum periuțele interdentare sau dușul bucal deoarece accesul este mai dificil.
 
  • la sfârșitul tratamentului vi se va indica purtarea unei contenții: contenția este  mijlocul prin care se păstrează poziția dinților obținută prin tratament; aceasta poate fi: gutiera, aparat mobilizabil, sau chiar un fir de sârmă colat (lipit) pe fața internă a dinților – tipul aparatului de contenție va fi stabilit de medicul ortodont, care vă va indica și durata de purtare a acestuia.